Premierul suedez Fredrik Reinfeldt l-a invitat la reședința sa de vară, la Harpsund, la aproximativ 100 de kilometri de Stockholm, în afară de Merkel și Cameron, și pe premierul olandez Mark Rutte.
Luni ei vor participa la un dineu, iar pentru marți este prevăzută o conferință de presă.
Punctul comun al celor patru țări, potrivit cotidianului Svenska Dagbladet, este că ele „sunt singurele membre UE care se află printre cele mai competitive zece state din lume, în ultimul clasament întocmit de către OCDE”.
În afară de probleme economice, despre care discută de obicei la astfel de reuniuni, ei vor aborda problema spinoasă a numelui succesorului lui José Manuel Barroso la conducerea CE.
„Am convenit să nu vorbim despre acest lucru”, a dat asigurări Reinfeldt pentru postul public SR.
Însă mai este puțin timp pentu acest lucru. La 26 și 27 iunie, toți șefii de stat și de guverne europeni urmează să se întâlnească într-un summit, la Bruxelles, pentru a se pune de acord asupra numelui pe care-l vor propune. Parlamentul European (PE) urmează să-l aleagă pe președintele CE ulterior, în iulie.
Este pentru prima dată când este utilizat acest nou mecanism. Partidele supranaționale l-au interpretat ca pe o invitație de a prezenta alegătorilor un candidat la președinția CE, Juncker fiind cel desemnat de către Partidul Popular European (PPE, conservatori).
Însă, premierul suedez, în pofida faptului că partidul său este afiliat PPE, a pus în discuție acest proces. În opinia sa, susținerea din partea celui mai mare grup din PE, de care se prevalează luxemburghezul, nu trebuie să fie unicul criteriu, iar decizia este necesar să rămână Executivelor statelor membre.
„Nu susținem această idee pentru că face lucrurile imposibile pentru orice alt candidat și exclude un mare număr de potențiali preșdinți CE”, a declarat el pentru Financial Times, fără să spună numele candidatului pe care-l preferă.
Cameron se află pe aceeași lungime de undă, sperând să poată să impună un vot de veto. Marea Britanie s-a lansat într-o campanie anti-Juncker, care s-a transformat într-un atac virulent de presă.
Olandezul Mark Rutte se află și el printre opozanții luxemburghezului. La fel ca Partidul Conservator al lui Cameron, partidul său (liberal) nu face parte din PPE. Iar, în opinia sa, învingătorii în alegerile europene „nu-l aleg în mod automat” pe președintele CE.
Poziția germană este mai ambiguă. Merkel și-a exprimat susținerea față de candidatul PPE, dar a spus totodată că ea consideră „extrem de iresponsabilă și inacceptabilă” atitudinea celor care vor să ignore părerea Londrei.
O soluție ar putea să fie retragerea lui Juncker în favoarea altei personalități de dreapta care se bucură de un consens mai mare.
Însă Juncker nu dă semne să ia în calcul această posibilitate. Purtătorul său de cuvânt Martin Selmayr a scris vineri, într-un mesaj postat pe Twitter, că, între evenimentele care au „o șansă să se producă în iunie-iulie”, se află o victorie a Luxemburgului la Campionatul Mondial de fotbal, să ningă în Sahara și abandonul lui Juncker.